Versailles- povestea unei legende contemporane

Istoria Versailles incepe ca o poveste. 

La inceput, Versailles era un satuc saracacios, situat in mijlocul padurii si in vaile mlastinoase din Galie.

La nord de acest sat, se afla castelul Versailles, un castel vechi in fata caruia se intindea o padure de stejari, care a fost folosita pentru sacrificiile druidice. Pe partea sudica, se afla muntele Versailles si micuta sa biserica Saint-Julien.

In anul 1074 oraselul este mentionat sub numele Versalias si se presupune ca numele Versailles provine din latinescul “versus” si sufixul “alia”.  Semnificatia aproximativa ar fi de “teren arabil”.

De fapt, “versailles” semnifica in franceza arhaica, “pamant defrisat”, zona in care a fost facut orasul fiind cu adevarat defrisat si transformat in pamant arabil.

Prima mentiune care atesta existenta Versailles dateaza din anul 1038. Un oarecare Hugues de Versailles ( original era scris Hugo de versaliis ) a fost mentionat in hrisovul abatiei de la Saint-Pair de Chartres. Acesta a fost primul domn cunoscut de la Versailles. A doua aluzie la Versailles a fost facuta in 1065 intr-un act prin care un oarecare Geoffroy de Gometz a fondat locul de rugaciune de la Bazainville.

In sistemul feudal francez, conducatorii de la Versailles erau direct subordonati regelui Frantei. La sfarsitul secolului al XI-leaprimul satuc s-a instalat langa un castel medieval si in apropiere de biserica Saint-Julien, care este mentionata intr-o harta din anul 1084.

Aflandu-se in directia spre Paris, acest satuc era prosper, in special la sfarsitul secolului XII, cunoscut drept “secolul lui Saint Louis”, dar a cunoscut valul de epidemii si Razboiul de o suta de ani, la sfarsitul caruia ramane cu o populatie de 100 de persoane.

In secolul XIV, este mentionat ca Gilles de Versailles detine functia de executor judecatoresc al regelui.

In 1561, secretarul de stat al finantelor a regelui Carol al IX-lea, Martial Lomenie, a devenit proprietarul exclusiv al Versailles. In acest timp, populatia de la Versailles numara 500 de locuitori. Murind la masacrul de la Sf Bartolomeu ( 24 august 1572), in 1575 a venit in Franta Albert de Gondi, cunoscut si ca Ducele de Retz, insotit de Catherine de Medici si a cumparat domeniul Versailles. De atunci, Versailles este detinut de catre familia Gondi, care era o familie bogata de avocati, cu influente in parlamentul de la Paris.

In anul 1610, cel mai mic fiul al lui Albert, Henri de Gondi, a devenit cardinal si l-a invitat de mai multe ori la vanatoare pe tanarul rege Ludovic al XIII-lea. Ramas placut impresionat de acest loc, in 1622 regele achizitioneaza pentru vanatoare o parcela de padure din Versailles. Mai tarziu, in 1624, regele a construit o parcela noua si a angajat un arhitectul Philibert Le Roy sa ii construiasca pe varful unui deal o cabana de vanatoare.

In cele din urma, in 1632, regele a cumparat de la Jean-François de Gondi, arhiepiscopul Parisului si a Versailles, toate proprietatile care constituiau Versailles pentru 70 mii de lire sterline.

Intre 1632 si 1634, lucrarile incepute de Philibert Le Roy vor fi continuate de catre Jacques Boyceau și Jacques de Menours. In 1643, la moartea lui Ludovic al XIII-lea, satul avea 1.000 de locuitori.

Abia in a anul 1661, Ludovic al XVI-lea comanda arhitectului Le Vau si Arhitectului peisajist Le Notre sa transforme si extinda castelul tatalui sau. In 1678, dupa Tratatul de la Nijmeneg, pe 6 mai 1682, regele a decis sa se stabileasca instanta de judecata si guvernul la Versailles. Astfel, Versailles devine simbolul puterii absolute, manifestate si prin festivitatile extravagante si costisitoare.

Satul vechi și biserica Saint-Julien au fost distruse pentru a face loc cladirilor proiectate de acum cu respectarea parcelelor propuse contra unei taxe anuale si conditionarea dimensiunii si formei constructiilor facute pe aceste parcele. Aceste reglementari au contribuit la construirea unui oras simetric, in raport cu strada care tinea deja de Paris si care incepea chiar de la intrarea in castel.

Alimentarea cu apa insa a devenit o problema pentru oraselul si castelul Versailles, in 1687 problema fiind solutionata prin punerea in functiune a masinariei Marly, care trebuia sa aduca apa din Sena.

Treptat, la Versaille au venit toti cei care trebuiau sau care doreau sa traiasca langa puterea politica. La moartea Regelui Soare, in 1715, satul de la Versaille numara o populatie de aproximativ 30 mii de locuitori.

In timpul domniiei ducelui de Orleans, curtea abandoneaza Versailles si se stabileste la Paris.

In 1722, cand regele ludovic al XV_lea a revenit la Versailles, orasul avea populatia de 24 mii de locuitori si era in crestere. Astfel, Versailles devine capitala prospera a Europei, unde se puteau intalni noile tendinte din arhitectura, arta si activitati sociale noi.

La scurt timp insa de la normele si restrictiile imobiliare stabilite de Ludovic al XVI-lea au inceput sa apara speculatiile imobiliare si regulile au inceput sa fie incalcate, tranzactiile incheindu-se la preturi ridicate. In 1744, pupulatia orasului era de 37 mii de cetateni.

Pe timpul regilor Louis XV si Louis XVI, cladirile devin mai mari, sunt construite departamentele de razboi, afaceri externe si ale marinei.

In 1783, populatia a ajuns la 50 mii de locuitori, iar Versailles devine al treilea sau al patrulea oras ca marime din Franta si unul dintre cele mai mari orase din Europa.

De asemenea, pe 19 septembrie 1783, fratii Montgolfier urca in fata Palatului de la Versailles un balon cu aer cald, in prezenta regelui Ludovic al XVI-lea si a multimii entuziasmate. Balonul avea atasat un cos de rachita, in care se aflau o oaie, un cocos si o rata, care au calatorit 3,5 km.

Reprezentand scaunul puterii politice insa, Versailles devine leaganul Revolutiei franceze. Pe 5 mai 1789 aici s-au intrunit Consiliul General si pe 4 august 1789 s-a intrunit executivul, care a abolit feudalismul.

In cele din urma, pe 5 si 6 octombrie 1789, o grupare a venit de la Paris, a invadat castelul si a fortat familia regala sa plece la Paris. La scurt timp, regele este urmat si de catre aparatul executiv, acesta fiind sfarsitul rolului de capitala a Versailles.

Versailles a fost despuiat pe timpul revolutiei de mobilier si ornamente si apoi abandonat. In 1790 insa a devenit capitala departamentului proaspat creat Seine-et-Oise.

In 1824, Versailles a pierdut aproape jumatate din locuitorii sai, de la 50 mii, populatia a ajuns la 28 mii, iar in 1815, orasul a fost ocupat de catre trupele prusace.

In anul 1837, regele Ludovi-Filip a salvat castelul de la ruina totala si l-a transformat in muzeu national, dedicat “tuturor victoriilor din Franta”. Versailles a devenit astfel un loc de pelerinaj pentru fanii monarhiei.

Proclamarea regelui Prusiei, William I s-a facut pe 18 ianuarie 1871, in Sala Oglinzilor de la Versailles. In urma razboiului franco-prusiac din 1870, orasul a fost ocupat de prusaci care si-au stabilit aici sediul.

 Proclamarea William I al Prusiei împăratului german 18 ianuarie 1871 în Sala Oglinzilor de la Château

In luna martie a aceluiasi an, in urma protestelor din Paris, guvernul francez condus de Thiers fuge la Versailles si ramane aici si dupa sfarsitul insurectiei. Restaurarea monarhiei a fost facuta in anul 1873 si Versailles a devenit din nou centru politic pana in anul 1879, cand in urma alegerilor, sustinatorii restaurarii monarhiei au decis restabilirea guvernului la Paris.

Dupa aceea, la Versailles Parlamentul francez se mai intalneste in Congrese de modificare a Constitutiei.

Pe 16 decembrie 1873, s-a fondat Scoala Nationala de Horticultura, instalata in gradina regelui. Apoi, in 1876, s-a fondat compania   Tramvaie de Versailles, care a pus in functiune tramvaie trase de cai. Reteaua a fost electrificata in 1895.  

In anul 1901, recensamantul populatiei a numarat 54.982 locuitori.

Dupa 1919, odata cu cresterea continua a suburbiilor Parisului, Versailles a cunoscut o crestere economica si demografica puternica si intre anii 1960-1970 orasul a devenit principalul centru al suburbiilor de vest ale Parisului.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Versailles a fost ocupat de trupele germane si sufera consecintele unor bombardamente majore, soldate cu distrugeri materiale si victime umane. 

Pe 3 martie 1957, reteaua de linii de tramvai a fost inchisa si inlocuita cu autobuze.

Versailles pastreaza o atmosfera burgheza, fiind bine conectat de centrul Parisului prin linii de cale ferata.

Pe 22 decembrie 1999, una dintre cele mai mari furtuni inregistrata in regiune a distrus plantatiile parcului, dar acest dezastru a permis introducerea unui program major de replantare de arbori din specii originale.

Palatul Versailles este un castel si un monument istoric francez, fosta resedinta a regilor Louis XIV, Louis XV și Louis al XVI-lea. Situat la sud-vest de Paris, castelul a fost conceput pentru glorificarea monarhiei franceze.

Castelul se intinde pe 6,32 hectare, impartite in 2300 parti, dintre care pe 1000 se afla muzee.

Palatul Versailles are o colectie de obiecte foarte bogata, cu peste 60 mii de articole, acest lucru datorandu-se rolului pe care l-a jucat in istoria monarhiei si a gustului proprietarilor sai pentru obiecte rafinate, originale, rare si pretioase.

In anul 1661 regele Louis XIV angajeaza arhitectul peisajist Andre Le Notre sa creeze si amenajeze gradinile de la Versailles, care pentru el erau la fel de importante precul castelul. In acelasi timp, lucrarile se desfasoara pe mai multe planuri, santierul pentru constructia castelului fiind condus de Jean-Baptiste Colbert, picturile erau realizate de Charles Le Brun, iar mai tarziu arhitectul Jules Hardouin-Mansart este implicat in unele proiecte sobre.

Parcul de la Versailles acopera 815 ha, inainte de revolutie suprafata acestuia fiind de 8000 ha.

Domeniul Mariei-Antoaneta, deschis in 2006 pentru vizite, dezvaluie tendinta acesteia pentru liniste si dorinta ei de a scapa de etichete in timpul liber. Ea a fost singura regina care si-a impus stilul si gusturilor si care a contribuit la crearea stilului si compozitiei castelului si parcului acestuia. In gradina reginei nimeni nu putea patrunde decat cu invitatia acesteia. Constructia gradinilor, a fantinilor si a gradinilor a cerut o munca enorma, avand in vedere ca inainte de a fi facute, terenul era impadurit si pe alocuri mlastinos.

Periodic, la castel se organizeaza expozitii tematice. Vizitatorilor le sunt propuse bilete in dependenta de ce anume vor sa viziteze. Astfel vizita se poate face la expozitiile temporare, la Castelul Trianon, la apartamentele private imperiale.

Oricand ati alege sa vizitati Versailles, bazati-va pe serviciile de transport care va sunt oferite de AeroShuttle Paris Transfers, ca sa va asigurati ca inca din aeroport Franta va intampina fara peripetii neplacute.

In cazul in care aveti doua zile disponibile pentru vizitarea muzeelor si a castelelor, AeroShuttle ParisTransfers va propune Paris Museum Pass, in care este inclus si Castelul de la Versailles si despre care puteti afla aici.

Daca doriti sa aflati mai multe despre vizita Versailles, despre bilete, transferuri, va rugam sa ne scrieti pe office@aeroshuttletransfers.org si sa vizitati www.aeroshuttletransfers.ro.